Turism

Înzestrată cu un bogat potenţial turistic, definit de marea varietate a elementelor cadrului natural, comuna Stînceni se înscrie între zonele de mare atractivitate pe plan intern şi internaţional.
Potenţialul turistic privit ca activitate economică, este in stadiul de oferta primară a turismului şi grupează resursele şi obiectivele turistice naturale şi antropice, neexistând unităţi de cazare.
Potenţialul turistic natural
Potenţialul morfoturistic este reprezentat de cele două lanţuri montane din partea estică a judeţului: Călimani şi Gurghiu. Cele mai spectaculoase forme, cu potenţial de mare atractivitate sunt craterele vulcanice, bine păstrate şi de dimensiuni mari: Căliman în Munţii Călimani.
Relieful glaciar dezvoltat la altitudini de peste 2.000 m în aceste zone, conţine două circuri glaciare.
Defileul Deda-Topliţa, desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul judeţului Mureş, are o lungime totală de 34 km, despărţind masivele vulcanice Călimani şi Gurghiu, sub denumirea de Rezervaţia peisagistică Defileul Deda - Topliţa - are o vegetaţie şi faună caracteristice, cu un procent de peste 75% păduri naturale.
Defileul Mureşului cu o lungime de 45 km a fost săpat în timp de apele râului Mureş în roci vulcanice rezultate ca efect al erupţiilor vulcanice,formîndu-se astfel lanţul muntos al munţilor Carpaţi a căror culmi ating înălţimi de peste 2000 m Vf. Bistricioru şi peste 2100 Stărniorul locuri inedite în care se ascund golurile alpine care sunt acoperite de zăpadă până la inceputul lunii iunie.

Amplasare - Cursul râului Mureş prin comunele Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului, Stânceni

Acces - Tg Mureş DN 15 - Reghin, Topliţa
Tipul rezervaţiei - Mixtă


Aspecte geologice/geomorfologice

În zona Rezervaţiei peisagistice defileul Mureşului se întâlnesc substraturi având ca principale componente geologice andezitele şi andezitele bazaltice, roci rezultate din erupţia magmei venită din adâncime. Structurile geologice mai vechi sunt constituite din sedimente vulcanice pontice-brecii, microbrecii, tufe vulcanice-care sunt legate între ele prin cimenturi piroclastice, alcătuite din andezite piroxeno-amfibolice. Relieful este determinat de orientarea est-vest a defileului îngust, cu unele deschideri în zona Borzia, Răstoliţa, Lunca Bradului, Stînceni, străjuite de versanţii munţilor Călimani (nord) şi Gurghiu (sud). Expoziţia dominantă a versanţilor în partea munţilor Gurghiului (Sebeş-Jod-Sălard-Gudea) este Nord, Nord-Est, Nord-Vest, iar în partea munţilor Călimani (Gălăoaia-Răstoliţa-Lunca Braduiui-Zebrac) este Sud, Sud-Est,Sud-Vest.

 

Aspecte hidrologice
Defileul este rezultatul activităţii apei Mureşului de-a lungul secolelor pe traseul său între munţii Gurghiului şi Călimani. Toate aşezările umane sunt situate pe malul apei, drumurile de acces urmăresc cursul apei. Mureşul la intrare în defileu are debitul mediu de 10 mc/sec, iar la ieşire 23 mc/sec. Pe parcurs adună apele păraielor din bazinele Mermezeu, Zebrac, Gudea, Ilva, Sălard, Răstoliţa, Iod, Gălăoaia, Borzia, Bistra.


Vegetaţie
Cea mai mare parte a teritoriului este acoperită de păduri. În urma lucrărilor de silvicultură din anii 70 se semnalează reducerea proporţiei făgetelor în favoarea molidişurilor. Asociaţiile vegetale lernnoase se află, totuşi, într-un echilibru dinamic. În lipsa intervenţiilor antropogene drastice (defrişări), succesiunea duce la stadiul de climax. Pădurile de luncă sunt prezente aproape în tot cursul defileului, lângă râul Mureş.

În amonte de Lunca Bradului ele au o răspândire mai redusă, cu predominarea speciilor de Salix (Salix triandra, S. viminalis, S. pentandra). În aval de Lunca Bradului, pâlcurile sunt mai mari, iar speciile dominante devin, de astă dată, Alnus glutinosa şi Alnus. incana. Cele mai frumoase aninişuri sunt cele în al căror strat ierbaceu predomină Matteucia strutiopteris din jurul localităţilor Androneasa şi Răstoliţa. În zonele de îngustări excesive ale defileului, în locul pădurii s-au instalat buruienişurile de luncă cu câteva exemplare de salcie şi arin. Aceste formaţiuni ierboase de talie înaltă sunt foarte bogate în specii, rnulte cu flori mari şi aspect decorativ, ca de ex. Telekia speciosa, Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum subsp. glabrum, Carduus nutans, Cirsium erisithales, Thalictrum aquilegifolium, reprezentănd o notă aparte în peisaj. Datorită expoziţiei dominante sudice şi sud-vestice, pantei mari de până la 60°-80°, microclimei specifice calde, pe solul scheletic al stâncilor sunt prezente numeroase elemente mediteraneene şi continentale, care lipsesc din restul teritoriului, ex: Asperula cynanchica, Dianthus barbatus, Hieracium hoppeanum, Silene armeria, Tencrium chamaedrys, Festuca rupicola, Sedum sexangulata, Allium senescens, Veronica orchidea. Din flora stâncilor se mai remarcă specii ca Sempervivum marmoreum, Dianthus carthusianorum, Silene dubia, Centaurea erdneri, Iris nyaradiana, Thymus pulegioides, Saxifraga paniculata.

 

Fauna
Fauna este bogată şi cuprinde toate speciile caracteristice zonelor montane inferioare şi deluroase înalte. Fauna ichtiologică este bine reprezentată în râul Mureş, cu capacitate biogenică ridicată. Specia dominantă este scobaru l(Chondrostoma nasus), porţiunea fiind considerată zona scobarului. Ca specii frecvent întâlnite ,dar în număr mult mai redus, se găseşte mreana (Barbus meridionalis petenyi), cleanul (Leuciscus cephalus), beldiţa (Alburnoides bipunctatus), porcuşorul (Gobio gobio), mihalţul (Lota lota). Se mai găsesc rar exemplare prinse din următoarele specii. Este încă prezentă în zonă, Lostriţa (Hocho hucho L), introdus în râul Mureş în anul 1963, considerându-se că ar fi în arealul natural. Este specie de faună protejată, prevăzută în anexa III al Convenţiei de la Berna. Lipanul (Thymallus thymallus L) se găseşte în număr redus în râul Mureş, având densitate mai mare la gura văilor pâraielor de munte (Răstoliţa, Ilva, Sălard, Gudea, Bistra). Este specie de faună protejată, prevăzută în anexa III al Convenţiei de la Berna ("Conventia privind Fauna Sălbatică din Europa si Habitatele Naturale").
În păduri şi mai ales vara, în apropierea zmeurişurilor, este foarte frecvent observat ursul (Ursus arctos L.), unele exemplare mai bătrâne provocând pagube chiar în gospodăriile oamenilor, din intravilanul localităţilor.
Cerbul (Cervus elaphus L.) se poate observa boncănind la marginea satelor. Efectivele de căpriori (Capreolus capreolus L.) şi de mistreţi (Sus scrofa) sunt mici, dar mistreţul poate fi uşor de observat lângă căpâţele de fân iarna.
Lupii (Canis lupus L.)trăiesc pe un teritoriu mare, urmele lor pot fi observate la trecerile dintre Munţii Călimani şi Munţii Gurghiu. La observaţii mai atente se descoperă în arboretele puţin deranjate Pisica sălbatică (Felix silvestris Schreber.) puternic concurată de râşi în munţi.
Jderul de copac (Martes martes L.) găseşte condiţii favorabile în arboretele seculare de amestecuri de răşinoase şi foioase,în scorburile arborilor bătrâni. Vidra (Lutra lutra) s-a mai putut fi observată rar în ultimii ani pe malul Mureşului. Mamiferele mici sunt reprezentate prin Microtus agrestis, Pitymys subterraneus, Apodemus flavicollis, Sorex araneus, Sorex minutus, Neomys fodiens, unele dintre ele creând probleme proprietarilor de cabane.
Fauna ornitologică a defileului Topliţa-Deda este determinată de ecosistemele munţilor Gurghiu şi Căliman, respectiv de luciul relativ mare de apă a râului Mureş. Clima zonei între cei doi munţi este rece cu curenţi de aer permanenţi, ceea ce determină într-o anumită măsură şi speciile ce se găsesc aici. În acest defileu, după mai mulţi ani de observaţii s-au determinat 112 specii de păsări.

 

Potenţialul climato-turistic permite practicarea activităţilor turistice în toate sezoanele, cu variaţii în funcţie de specificul formelor de turism. Exceptând altitudinea masivelor muntoase, bioclimatul munţilor mijlocii (1.200-1.800 m) este foarte extins, fiind indicat pentru efectuarea climato-terapiei.

 

Potenţialul turistic hidromineral, lacustru şi al reţelei hidrografice

Apele minerale au importanţă turistică, întrucât au efecte terapeutice dintre cele mai diverse.
Predomină apele minerale bicarbonatat-carbogazoase, aflate în aureola mofetică Călimani - Gurghiu, urmate de cele feruginoase.
Păstrăvăriile, între care cea de pe valea Pârâului Gudea.
Reţeaua hidrografică constituie o resursă turistică mai ales în perimetrul luncilor râului Mureş şi pâraielor mai importante şi pădurile ce mărginesc aceste lunci sunt predestinate pentru turismul de agrement. Potenţialul turistic biogeografic este alcătuit din păduri şi fondul zoogeografic.
Pădurile cele mai extinse apar în regiunile montane şi în cele subcarpatice, constituind un alt factor de atracţie turistică. Câteva dintre ele au o valoare turistică ridicată datorită declarării lor ca rezervaţie naturală. În scopul conservării resurselor cu valoare de unicat sau pe cale de dispariţie, la nivelul judeţului Mureş au fost desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, o serie de arii protejate: Parcul Naţional Călimani Sud; Rezervaţia peisagistică Defileul Deda-Topliţa. În zona comunei Stînceni au fost recunoscute 2 arii protejate de interes naţional, rezervaţia peisagistică Defileul Deda-Topliţa, Defileul Mureşului şi numeroase rezervaţii botanice precum şi Parcul Naţional Călimani Sud care se află parţial pe teritoriul judeţului Mureş.
Fondul zoogeografic se concentrează în această zonă, turismul cinegetic fiind prezent în Munţii Gurghiu şi Călimani (cervide, urşi). Propice pentru turismul piscicol sunt valea Mureşului prin defileul Deda-Topliţa, văile superioare ale pâraielor Gudea şi Zebrac.
În ceea ce priveşte distribuirea teritorială a potenţialului natural, cel mai ridicat este înregistrat de comunele din zona montana Lunca Bradului, Răstoliţa, lângă care se regăseşte şi comuna Stînceni.
Aceste unităţi administrative se caracterizează prin: bioclimat de munte cu efect stimulativ, fond zoogeografic, ape minerale, lacuri sărate şi piscicole şi prezenţa defileului Deda-Topliţa.

 

Potenţialul turistic antropic este complementar celui natural, în această categorie a resurselor şi obiectivelor turistice fiind incluse obiectivele cultural - antropice (biserici), precum şi cele care se leagă de cultura materială şi spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiţii, etc.).

 

Potenţialul turistic al artei şi tradiţiei populare este reprezentat de cultura materială şi spirituală creată în mediul rural care se manifestă, din punct de vedere turistic prin folclor, festivaluri, colecţii de obiecte vechi, arhitectură rurală specifică.
Datorită izolării unor localităţi s-a păstrat încă vie cultura tradiţională cu arhitectura şi tehnica populară (construcţiile de case, porţi, edificii religioase), materialele folosite, instalaţii tehnice (mori, pive) cu tehnicile utilizate în prelucrarea lemnului. Pe teritoriul comunei se pastreaza elemente arhitecturale distincte, diversitate de obiceiuri, tradiţii şi gastronomie.
Datorită suprafeţelor mari de pădure, lemnul a servit ca material de construcţie pentru case şi unelte, existând zone care pot fi considerate prin valoarea construcţiilor (biserici de lemn, case, porţi, şuri) rezervaţii de arhitectură populară.
Specificul artei populare se regăseşte în ţesăturile lucrate în zonă şi decoraţiunile interioare cu motive populare.

 

Baza materială a turismului
Constituie oferta secundară din turism, având drept componente baza de cazare şi căile de comunicaţie.
♦ Baza de cazare a comunei Stînceni este în curs de formare datorită iniţiativei private.
Capacităţile de cazare turistică pe teritoriul comunei sunt reduse, existând în anul 2006: cabana silvică Mermezeu şi cca. 4-5 gospodării, dar fiind totuşi compensată de casele de vacanţă.
♦ Alături de celelalte componente ale bazei materiale, căile de comunicaţie au o contribuţie importantă, orientând şi canalizând fluxurile turistice. Luând în considerare infrastructura de transport care străbate judeţul Mureş, caracterizată prin diversitate (cale ferată, drum naţional, european şi drumuri forestiere) se remarcă poziţia avantajoasă care determină un grad ridicat de accesibilitate, dar necesită îmbunătăţiri majore.